luni, 27 februarie 2012

Un posibil articol de ziar



Şcoala - un ideal obligatoriu

  În aceste rânduri mă voi referi mai mult la amprenta etică pe care Şcoala a lăsat-o asupra mea, referindu-mă mai puţin la stilul arhitectural ce o caracterizează şi o face atât de specială din punctul meu de vedere. 
    Cu toţii conştientizăm importanţa şcolii,rostul timpului ce se scurge leneş la orele de curs sau atitudinea, câteodată, austeră a profesorilor. Nu o consider drept o clădire uriaşă şi mohorâtă, ci un lăcaş în care viitorul meu începe să înflorească, ajutându-mă astfel să ating idealul, pe care cu siguranţă mulţi şi-l doresc. 
    Poarta brună de fier, mereu scârţâind cand o deschid, parcă îmi şopteşte prin acest zgomot cuvinte măgulitoare la adresa celei pe care o păzeşte şi o înconjoară. De asemenea, draperia, de un galben palid, îi dă o notă de subtilitate, iar băncile, mereu lustruite îmi conferă, mie personal un simţământ de protecţie asupra celei ce-mi însuşeşte zi de zi detalii şi amănunte folositoare. Aceeaşi atitudine o au şi pomii, florile, chiar şi păsările, ce o privesc atât de uimite. 
    Apoi copiii ...glasurile lor zglobii ce răsar la clinchetul clopoţelului trezesc în mine emoţii greu de descris. Mă încântă de altfel, cum sub praful acela magic de cretă, distracţia şi studiul se pot împleti atât de bine şi atât de armonios.    
Deci, şcoala poate fi privită ca un loc în care prezenţa elevilor este obligatorie dar şi o cale către un succes adorat.

MARIA BRADU
„Centrul catehetic Protopop Martir Aurel Munteanu” – biserica Huedin II 
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu